Raport de satisfacție post-mobilitate – Erasmus+ Slovacia – 16 – 20.06.2025
După finalizarea mobilității Erasmus+ în Slovacia, elevii participanți au completat un chestionar de satisfacție destinat să evalueze calitatea și impactul experienței. Feedback-ul colectat reflectă un nivel ridicat de implicare, rezultate semnificative în ceea ce privește învățarea și un grad larg de satisfacție față de componentele educaționale și interculturale ale programului.

În general, elevii au evaluat experiența Erasmus+ foarte pozitiv. Majoritatea au selectat „Excelent” ca evaluare generală, iar câteva răspunsuri au indicat „Foarte bun” sau „Satisfăcător” în combinație. Această satisfacție generală sugerează că programul a îndeplinit sau a depășit așteptările în ceea ce privește atât conținutul, cât și organizarea.

Cele mai apreciate activități au fost constant cele care combinau imersiunea culturală cu învățarea practică sau interactivă. Atelierele STEM în Chimie, Biologie și Inteligență Artificială au fost deosebit de apreciate, la fel ca și excursiile culturale, precum tururile orașului, vizitele la obiective turistice și excursiile în Munții Tatra sau la Prešov. Interacțiunile sociale informale, în special timpul petrecut cu elevii gazdă, au fost de asemenea menționate frecvent ca fiind memorabile și valoroase.

În ceea ce privește incluziunea, aproape toți elevii au raportat că s-au simțit complet integrați în activități. Câțiva au indicat că s-au simțit doar parțial incluși, însă niciun răspuns nu a sugerat excluderea. Aceasta indică faptul că mobilitatea a fost, în general, un succes în crearea unui mediu incluziv și participativ pentru toți elevii.

Engleza a fost limba principală de comunicare pe parcursul mobilității, deși mulți elevi au raportat că au folosit un amestec de limbi, în funcție de context. Acest aspect evidențiază rolul mobilității în încurajarea flexibilității lingvistice și a comunicării interculturale.

Elevii au identificat mai multe domenii în care au experimentat o dezvoltare semnificativă. Comunicarea în limba engleză, adaptabilitatea în medii necunoscute, încrederea în sine, înțelegerea interculturală, gestionarea timpului, precum și gândirea critică și creativă s-au numărat printre competențele menționate cel mai frecvent. Aceste rezultate demonstrează eficiența programului în promovarea atât a dezvoltării cognitive, cât și personale.
Elevii au utilizat pe scară largă instrumente digitale pe parcursul proiectului — precum documente colaborative în Google Drive, consultarea de hărți interactive, prezentări online, album foto partajat pe Google Photos, quiz-uri Kahoot!, coduri QR, prezentări legate de inteligența artificială la IBM și chiar traduceri în timp real din slovacă cu ajutorul Google Lens — mulți elevi au perceput aceste activități ca făcând parte din dezvoltarea competențelor lor digitale (60% Competențe digitale).

Majoritatea participanților s-au simțit pe deplin sprijiniți atât de profesorii însoțitori, cât și de personalul școlii gazdă. Calitatea sprijinului a fost descrisă ca fiind constantă și reconfortantă, contribuind la un sentiment general de siguranță și motivație pe parcursul întregii mobilități.

Întrebați despre competențele-cheie pe care le-au dezvoltat, elevii au menționat comunicarea în limba engleză, munca în echipă, conștientizarea culturală, competențele sociale și civice, inițiativa, vorbirea în public și rezolvarea de probleme. Aceste competențe sunt în strânsă concordanță cu obiectivele generale ale programului Erasmus+ și ilustrează modul în care această experiență a contribuit la maturizarea educațională a elevilor.

Majoritatea dezvoltării competențelor a avut loc în afara cadrului tradițional al sălii de clasă. Interacțiunile informale, vizitele culturale și timpul petrecut cu elevii gazdă au fost evidențiate ca fiind cele mai impactante contexte pentru creștere. Acest lucru sugerează că învățarea experiențială și implicarea interpersonală au fost elemente centrale în succesul programului.
Deși majoritatea elevilor au raportat provocări minime, unii au menționat dificultăți precum inițierea conversațiilor, gestionarea fricii de a fi judecați sau navigarea printre bariere culturale și lingvistice. Remarcabil este faptul că aceste provocări au fost descrise, în general, ca oportunități de dezvoltare, mai degrabă decât ca obstacole.
Reflectând asupra celor mai importante lecții învățate, elevii au subliniat îmbunătățirea colaborării, creșterea conștientizării de sine, deschiderea către noi perspective și valoarea schimbului cultural. Un element recurent în răspunsurile lor a fost conștientizarea faptului că legăturile autentice și dezvoltarea personală sunt posibile dincolo de diferențele culturale și lingvistice.

Toată lumea a exprimat dorința de a recomanda experiențele de mobilitate Erasmus+ colegilor lor. Tonul răspunsurilor reflectă un puternic sentiment de recunoștință și îmbogățire personală, confirmând relevanța și impactul programului.
O observație generală care reiese din răspunsurile la chestionar este că elevii au demonstrat o înțelegere solidă a obiectivelor mobilității Erasmus+. Pe baza răspunsurilor, se poate estima că peste 80% dintre participanți au avut o percepție clară și coerentă asupra scopului activităților și a beneficiilor urmărite, atât din punct de vedere academic, cât și personal.
Nivelul de satisfacție a variat ușor între „Excelent” și „Foarte bun”, însă marea majoritate a răspunsurilor indică un grad ridicat de mulțumire față de structura programului, activități și rezultate. Orice variație pare să fie influențată mai degrabă de așteptările individuale sau provocări personale, decât de organizarea sau desfășurarea mobilității.
Majoritatea participanților au identificat îmbunătățiri în ceea ce privește competențele transversale, precum comunicarea, adaptabilitatea, munca în echipă și încrederea în sine. Un tipar clar în răspunsuri sugerează că mediile informale – în special interacțiunile sociale și vizitele culturale – au fost cele mai eficiente contexte pentru dezvoltarea acestor competențe.
Un punct vulnerabil pentru grup a fost integrarea socială inițială, în special în ceea ce privește inițierea conversațiilor sau depășirea fricii de a fi judecați. Deși nu a fost o problemă generalizată, această preocupare a fost menționată în mai multe răspunsuri și ar trebui luată în considerare în mobilitățile viitoare, pentru a asigura o integrare timpurie și incluzivă în echipă.
O observație legată de gen arată că elevele au tendința de a pune mai mult accent pe introspecție emoțională, creștere personală și descoperire de sine, în timp ce elevii au evidențiat mai des aspecte precum consolidarea încrederii, independența și rezultatele orientate spre sarcini. Cu toate acestea, ambele grupuri au apreciat învățarea interculturală și colaborarea între colegi, indicând un scop comun și un nivel ridicat de implicare.
Feedback-ul post-mobilitate arată că această experiență Erasmus+ le-a oferit elevilor o oportunitate de învățare și dezvoltare de înaltă calitate, cu multiple fațete. Activitățile au fost bine primite, mediul a fost incluziv, iar structura de sprijin – eficientă. Programul a reușit nu doar să consolideze competențele academice și lingvistice, ci și să cultive înțelegerea interculturală, reziliența și încrederea socială. Aceste rezultate subliniază valoarea durabilă a programelor de mobilitate internațională în promovarea cetățeniei globale și a învățării pe tot parcursul vieții.










































































































